
Parca erau cei mai frumosi ani...parca trebuia sa ne aducem aminte de perioada facultatii ca una cu care nu ne mai intalnim niciodata...parca trebuia sa avem restante, sa ne distram, sa mergem dupa petreceri nebunesti direct la scoala...parca trebuia sa fim uniti...parca trebuia sa ne bucuram de fiecare moment petrecut impreuna...parca...parca...parca...e foarte frumos pe hartie cand pui "uau perioada facultatii, imi aduuuuc aminteeee ce fruuumos era" sau "da baiete, gata, de maine mergi la facultate, pleci de acasa, incepi sa te descurci singur, devii barbat...sa ai grija ce faci cu fetele, sa ai grij de tine". Te chinui sa intri...reusesti, te vezi peste linie, esti in al noualea cer. Vine prima zi, vine primul an, vine si al doi-lea, iti doresti mult si...DEGEABA. Raman in continuare la idea ca trebuia sa dau la ASE...sau Medicina...sau chiar poli..ca si aia sunt mai plini de viata decat colegii de la SNSPA FCRP. Pun problema si pe seama facultatii, desi nu e principalul...avem prea putine ore...si alea decalate ca naiba...ne forteaza sa muncim de cum intram in bancile facultatii...si totusi am putea sa fentam sistemul asta tampit si sa mergem la cursuri cat mai multi..ar fi minunat...dar nooooooooooooo....suntem inconjurati de disperati care alearga dupa note mai ceva ca un caine dupa carne sau ca o musca dupa...stiti continuarea...de fete care se cred madonne desi...de baieti care au ifose si glume de...si aici stiti continuarea...am impresia ca nu suntem in generatia care trebuie; ma uit la cei mai mari ca noi si sunt cu totul altfel si parca au si alte obiceiui decat noi...nu fac petreceri in cluburi ciudate, merg impreuna peste tot, daca au o problema cu profesorii sunt toti alaturati...NU AU PUPINCURISTI CARE SA SE BAGE PESTE TOT, NU AU BASINI IN CAP...au caterinca in ei...as face un sondaj de opinie sa intreb pe dragii mei colegi pe cati oameni cunosc din facultate...ca doar suntem la comunicare, nu? Paradoxal nimeni nu comunica...e gen faza vaaaaaaaaai, dar mi-e frica in sesiune la examen, pentru ca nu am invatat nimiiiiiiiiiic, daca ne da subiectul cu post-modernismul nu stiu nimic...si ia 10...proasto...macar taci din gura si nu mai manca...si aici stiti continuarea...m-am saturat, personal, de vesnicile intrebari fara sens de la sfarsitul cursului, m-am saturat, sincer, de vesnicele "probleme" ca nu ma descurc cu scoala, cu munca...e simplu...lasa-te de una din ele...mi-e lehamite de ca de fiecare data, in sesiune vad fetze noi, pe care nu le-am vazut niciodata...mi-e scarba ca Monica Columbeanu e colega cu noi la id...ma enerveaza ca nu stiu ce o sa facem, noi, ca generatie, la intalnirea de 10 ani...o sa venim, la fel, cativa si astia rasfirati asa? Suntem o facultate de tristi...asta este adevarul si e mare pacat...macar am si eu cativa prieteni de suflet, se stiu ei...nu mai trebuie sa ii numesc si lor le multumesc, ca macar din cand in cand(desi ar merge mai des sincer sa va zic) ne mai vedem si mai radem...toata situatia facultatii noastre imi aduce aminte de o faza pe care am trait-o pe bune...vorbeam cu cineva despre studentie(e de varsta mea) si imi zicea ca deja si-a cam trait viata si ce isi dorea de la facultate...si eu intreb..."ai fost vreodata la un examen fara sa dormi toata noaptea, dupa ce ai petrecut?" sau "ai mancat vreodata in cantina?" si imi raspunde "DA...(cu bucurie) AM MANCAT IN CANTINA DE LA HOTELUL MARRIOT"...asa sunteti si voi Fecerepistilor...macar nu va mai plangeti ca simtiti ca nu v-ati trait studentia cum trebuia si cum ati auzit pentru ca suntem o generatie surogat. Traiasca sefu'...sarumana
P.S. Imi pare rau ca am ajuns sa imi exprim sentimentele pe blog, dar fata in fata...se pare ca mai greu
P.P.S Articolul nu a fost copiat, inspirat si nici ajustat dupa absolut nimeni...este al meu si imi pare rau sa zic asta sincer...poate pentru ca imi doream sa scriu altceva despre...